Warning: Illegal string offset 'randomOrder' in /home/razvang/public_html/modcomp/unitReserv/include/unitReservUnitsDb.php on line 238
Manastirea Humorului, Bucovina , , Cazare la mare, Cazare Litoral 2015, oferte cazare hoteluri litoral, cazare la munte, cazare ieftina particulari, oferte cazare vile pensiuni hoteluri apartamente pe litoral 2015 la mare si la munte, turism vacanta sejur litoral, cazare ieftina la munte si la mare. - , Alege cele mai bune oferte turistice si rezerva acum., - Cazare Litoral 2015, cazare la mare,cazare Eforie nord,Hoteluri Eforie Nord, Vile Pensiuni Apartamente litoral, cazare ieftina la mare Eforie Nord Mamaia Neptun Eforie Sud Costinesti Jupiter Saturn 2 Mai Vama Veche
Caută

Bucovina , Manastirea Humorului



Vezi mai multe imagini din

Selectati una din imaginile de mai jos pentru a vedea versiunea marita.

Manastirea Humorului
Statuie reprezentativa comuna Humorului

Descriere

    Comuna Mănăstirea Humorului are o existenţa multiseculară, ea formându-se pe lângă vechea mănăstire, ale cărei ruine se pot vedea şi astăzi.

Mănăstirea Humorului a fost ctitorită în 1530 de logofătul Toader Bubuiog, înalt demnitar al domnitorului Petru Rareş. Acest aşezământ de cult ortodox face parte în patrimoniul UNESCO. Din vechea construcţie se mai păstrează biserica, un turn înalt de apărare ridicat de Vasile Lupu şi o clădire ruinată aflată în partea dinspre sud a curţii. Prin aşezarea ei în preajma străvechiului drum de legătură cu Transilvania, mănăstirea a fost vizitată, la fel ca şi astăzi, de călătorii atraşi de podoaba zugrăvelilor bisericii.

Prima denumire a satului a fost cea de “Dobrin”, după numele salistei pe care s-a zidit mănăstirea, iar apoi s-a numit “Humor”, după numele pârâului Humor, care în limba maghiară înseamnă “repede”.

Din punct de vedere al tradiţiilor şi obiceiurilor etnofolclorice, comuna Mănăstirea Humorului este cunoscută în ţară şi peste hotare prin:
- formaţiile de dansuri populare;
- corul bisericesc format din 120 de persoane;
- formaţia de buciumaşi.

Obiceiuri, altădată foarte întâlnite, precum hora sau claca, s-au pierdut în timp. Uneori, în zilele de duminică sau de sărbătoare, bătrânii satului aduc privirilor contemporanilor frumuseţea costumelor populare specifice zonei. Greutăţile actuale i-au îndepărtat pe săteni de multe dintre obiceiurile şi tradiţiile etnografice strămoşeşti.

Comuna Mănăstirea Humorului se află situată aproximativ în centrul judeţului, pe drumul judeţean DJ 177, într-o pitorească depresiune situată de-a lungul pârâului Humor. Aflată la o distanţă de 6 km de Gura Humorului şi 42 km de Suceava, această frumoasă aşezare atrage în fiecare an mii de turişti din ţară şi străinătate. Pe aceste plaiuri străjuie de veacuri simbolurile eternităţii neamului românesc, mănăstirile medievale, monumente de artă şi istorie românească, valori ale patrimoniului cultural naţional şi mondial.

Comuna Mănăstirea Humorului are drept vecini:
- la nord, comuna Suceviţa;
- la nord-est, oraşul Solca;
- la nord-vest, comuna Frumosu;
- la est, comuna Cacica;
- la vest, comuna Vama;
- la sud-est, comuna Pârteştii de Jos;
- la sud-vest, comuna Frasin;
- la sud, oraşul Gura Humorului.

În partea de vest a comunei se situează masivul Obcina Mare, cu vârfurile Toaca (835 m), Rogoza (1.077 m) şi Batca Secăturii (711 m). În partea de est se află masivul Dobrin, cu vârful Văcăreni. Întreg teritoriul comunei este străbătut de pârâul Humor, cu numeroşi afluenţi: Scoruset, Stoeneasa Mare şi Mica, Hasca, Lung, Maghernita, Boca, Tiganca, Dulcea, Roşu, Vacareni.

Suprafaţa comunei este de 9.708 ha iar populaţia comunei este de 3.552 persoane. Comuna are în componenţă 3 sate: Mănăstirea Humorului, Poiana Micului, Pleşa.

Economia locală este în stransă concordanţă cu poziţia geografică şi resursele existente, ocupaţiile de bază rămânând exploatarea şi prelucrarea lemnului şi creşterea animalelor.

Până în 1997 mulţi locuitori ai comunei au lucrat în unităţile “Sucursalei Miniere Gura Humorului”: U.P. Tarnita, E. M. Lesu Ursului, Cariera de Barita Ostra. După disponibilizările masive prin Ordonanţele de Urgenţă nr. 9/1997 şi 22/1997, în cadrul programelor de restructurare din industria minieră, aprobate de guvern, 178 de persoane au rămas fără loc de muncă.

Agricultura este reprezentată prin prelucrarea unei suprafeţe agricole de 3.295 ha, din care: suprafaţă arabilă 346 ha, fâneţe 1.380 ha, livezi 9 ha. Efectivele de animale existente în comună sunt reprezentate de: 2.415 capete bovine, 929 capete porcine, 3.800 capete ovine şi peste 10.000 păsări.

Reţeaua de învăţământ cuprinde 11 unităţi, din care 7 grădiniţe şi 4 şcoli; populaţia şcolară este formată din 820 preşcolari şi elevi, iar personalul didactic din 45 de persoane. În comună există două cămine culturale şi două biblioteci.

Asigurarea serviciilor de sănătate se realizează prin intermediul a două dispensare umane, deservite de 2 medici şi 6 cadre medii sanitare, precum şi de două farmacii.

Piaţa forţei de muncă cuprinde: populaţia ocupată în număr de 896 de locuitori, şomerii 153 de persoane. Rata şomajului este de aproximativ 23%, la data efectuării analizei.

Infrastructură: accesul în comuna Mănăstirea Humorului se face numai pe cale rutieră. Lungimea drumurilor publice este de 53 km, din care drumuri modernizate 3 km, pietruite 50 km. Comuna nu dispune de reţea de distribuţie a apei potabile şi nici de reţea de canalizare. Numărul abonaţilor la serviciul telefonic este de 154, al abonaţilor la radio de 1.022 şi la televiziune de 826.

Oferta turistică. Mănăstirea Humorului este monument istoric inventariat în patrimoniul UNESCO, datorită originalităţii şi calităţii picturii sale exterioare, precum şi unor caracteristici deosebite: pridvorul deschis care se întâlneşte pentru prima oară sub această formă în Moldova, tainiţa de deasupra camerei mormintelor, precum şi catapeteasma cu bogate sculpturi aurite. Considerată de specialişti drept o valoroasă operă de artă, este sculptată în lemn de tei şi montată pe un schelet de lemn de brad cioplit. Aşezată în nordul Moldovei, drumul spre acest monument istoric şi de artă feudală porneşte din oraşul Gura Humorului, pe valea râului Humor. Prin frescele care o împodobesc în interior şi
exterior, biserica Humorului se alătură celor de la Voroneţ, Moldoviţa, Arbore şi Suceviţa, care fac renumele artei româneşti din veacul XVI. În comuna Mănăstirea Humorului există câteva mici unităţi de cazare turistică, printre care: ferma agroturistică “Gheorghiţă Maria” (**), pensiunea agroturistică “Hojbota” (*) şi asociaţia familială “Butucea”.

Atractii turistice, istorice, monumente, muzee

 Frumoasa manastire din marginea orasului Gura Humorului are o poveste lunga si complicata. Ca si Moldovita si Probota, inceputurile ei urca in veac pana in vremea domniei lui Alexandru cel Bun. In acea vreme orasul invecinat nu exista inca, iar manastirea se ascundea intre codrii unei vai de rau. Ruinele ei se mai pot vedea si astazi pe drumul care duce din oras la manastire,mai aproape de oras decat actuala biserica.Aceasta prima manastire a fost inalatata de catre marele vornic Oana, inca de la iceputul sec. XV; manastirea se ruinase si se pustiise catre inceputul sec.XVI, probabil nu fara legatura cu sirul de razboaie purtate de Sfantul Stefan cel Mare.In vremea lui Petru Rares, Humorul este cuprins in campania de restaurari initiata de domn lucrare savarsita de un mare boier, logofatul Toader Bubuioc.Pisania ne infatiseaza inaltarea manastirii ca datorita exclusiv lui Jupan Teodor Bubuioc si sotiei sale Anastasia, dar cu ajutorul si bunavointa domnului Petru voievod (Rares). Mai mult decat atat, tabloul votiv il infatisaza pe acesta din urma,in picioare,dupa cum se cuvenea, condus de Fecioara Maria, oferind biserica lui Hristos, in timp ce ctitorul real este infatisat doar in camera mormintelor, in genunchi, oferind la randul sau biserica Mantuitorului. Mormantul insusi al ctitorului se afla in camera mormintelor, incapere pec   care n-o aflam de obicei decat la manastirile ctitorii domnesti si folosite numai de familiile domnitoare.Biserica desi se conformeaza planului obisnuit in vremea lui Petru Rares nu are turla, particularitate caracteristica pentru bisericile paracliselor bisericesti, sau servind drept lacasuri de cult unor comunitati - orase sau sate - in timp ce manastirile domnesti si bisericile domnesti au totdeauna o turla pe naos.

Informatii din Manastirea Humorului


Meteo Romania

Curs valutar 

  • USD - 4.21 RON USD - 4.21
  • EUR - 4.56 RON EUR - 4.56

 

Developed by Hagau Ioan