Pe meleagurile vâlcene şi în împrejurimile staţiunii Băile Govora se află peste 300 de monumente istorice şi de artă, de la tezaure neolitice, la vestigii dacice şi romane şi necropole paleocreştine, păstrate în muzee din Rm. Vâlcea şi Govora, la Cosata – Ocniţa, în siturile de la Slătioara, Bivolaru, Costeşti, ori în Complexul muzeal Măldăreşti.
La numai 6 km. de staţiune se afla, Mănăstirea Govora, începută de Vlad Dracul, în secolul al XV-lea, refăcută de Radu I şi înzestrată mai apoi de Matei Basarab cu o tiparniţă, la care s-a tipărit cea dintâi carte de legi românească. Cel mai frumos şi mai rafinat exemplar de arhitectură românească, Mănăstirea Horezu, înălţată în 1693, de C. Brâncoveanu şi inclusă în patrimoniul UNESCO în 1995.
Mănăstirea Dintr–un Lemn (sec. 17) ascunde o icoană făcătoare de minuni a Fecioarei. Mănăstirea Bistriţa (1491), Cotmeana (1387), Arnota (1634), Surpatele (sec. 15), Cozia, pe Olt devenită lăcaş veşnic construită de Mircea cel Bătrân, sunt locuri minunate care dau splendoare şi înnobilează această frumoasă zonă.
Băile Govora , datorită aşezării într-o zonă de coline şi păduri de un pitoresc inedit, este în centrul zonei de răspântie a artei Brâncoveneşti.
Se pot face excursii pentru vizitarea acestor monumente istorice mergând pe jos, deci într-o drumeţie mai mult sau mai puţin lungă, sau cu autoturismul şi autobuzele până la anumite distanţe şi apoi mergând pe jos până la destinaţie.
Mănăstirile atrag prin pitorescul, prin arta păstrată, mai toate fiind aşezate într-un loc frumos, cu împrejurimi când aspre de apărare, când blânde ca pentru contemplare.
Când vii sau mergi la gară se poate vizita Mănăstirea Govora care este impunătoare aşezată pe un deal care o pune în evidenţă.
De la Mănăstirea Govora, pe cărări tăiate prin pădure, peste muchie de deal, cobori la Mănăstirea Surpatele şi apoi la Mănăstirea Dintr-un Lemn.
Vizitarea lor se poate face şi pe drumul judeţean ce trece prin comuna Păuşeşti – Otăsău – Surpatele- Frânceşti.
Ceva mai la dreapta de Băile Govora , pe drumul ce merge în comuna Pietrari şi de aici către Horezu se poate vizita Mănăstirea Bistriţa. Drumul forestier prin cheile Bistriţei vâlcene, de un pitoresc inedit, circa 600m. lungime, urcă la izvoarele Bistriţei în Munţii Căpăţânii sub vârful Zmeuratului cu o înălţime de 1938 m.
De la Bistriţa, pe şoseaua spre carieră sau pe o potecă lungă de circa 15 km. se ajunge la Mănăstirea Arnota, ctitoria lui Matei Basarab. În drum se poate face un popas la Schitul Păpuşa.